Língua macuxi
| Pemon | ||
|---|---|---|
| Outros nomes: | Macusi, Makushi, Makusi, Makuxi, Teueia, Teweya | |
| Falado(a) em: |  Brasil (Roraima) Guiana Venezuela | |
| Região: | Nordeste de Roraima[1] | |
| Total de falantes: | 19 000 ( Brasil)[1]
| |
| Família: | Caribe Setentrional Guiana Oriental e Ocidental Macuxi-Kapon Macuxi Pemon | |
| Códigos de língua | ||
| ISO 639-1: | --
| |
| ISO 639-2: | --- | |
| ISO 639-3: | mbc
| |
Macuxi é a mais populosa das línguas caribes, sendo falada por 30 mil pessoas no Brasil e na Guiana. Seu nome também é escrito Makushi, Makusi, Makuxi, Macusi e Macussi e também conhecido como Teweya ou Teueia. Abbot (1991) descreve Macushi como tendo ordem de palavras OVS (objeto – verbo – sujeito), porém, para destacar o sujeito se usa SOB.[2]
Fonologia[editar | editar código-fonte]
| Labial | Dental | Alveolar | Pós-alveolar | Velar | Glotal | |||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Oclusiva | surda | p pː |
t tː |
k kː |
ʔ | |||
| sonora | b | d | ɡ | |||||
| Fricativa | surda | s | ʃ | h | ||||
| sonora | β | ð | z | ʒ | ||||
| Nasal | m | n | ɲ | ŋ | ||||
| Vibrante | ɾ | |||||||
| Aproximante | w | j | ||||||
Amostra de texto[editar | editar código-fonte]
Mîrîrî yeꞌnen tauya sîrîrî, epîrematî see warantî: “Paapa anna yunkon, amîrî kaꞌ po tîîkoꞌmansen.Tamîꞌnawîronkonya morî pe puꞌkuru amîrî wanî epuꞌtî yuꞌse wai. A mîrî wanî tamîꞌnawîronkon esaꞌ pe.Asiꞌkî anna pia, anna esaꞌ pe awanîpa.Ituꞌse aweꞌtoꞌ yawîrî ikupî annaya yuꞌse wai,tarîniꞌ sîrîrî non pona, morî pe puꞌkuru kaꞌ po awanî manniꞌ warantî. S îrîrîpe ituꞌse anna eꞌtoꞌ tîîkî, anna yekkari ton.Itîîkî anna pia îꞌ ton pra anna wanî namai, Paapa. M oropai Paapa, anna nîkupîꞌpî imakuiꞌpî awinîkîi ikuꞌkî aawanmîra,anna wanmîra tamîꞌnawîronkon nîkupîꞌpî imakuiꞌpî anna winîkîi kupî annaya warantî. M oropai anna pîikaꞌtîkî, imakuiꞌpî ena namai anna yentai.Moropai Makui moꞌkakî anna piapai, Paapa.Maasa pra amîrî wanî anna esaꞌ pe.Meruntî ke amîrî wanî tamîꞌnawîronkon yentai ipatîkarî.Morî pe aakoꞌmamî ikîꞌpî ton pra.Mîrîrî warantî awanî pe man”.
Referências
- ↑ a b Lewis, M. Paul (ed.), 2009. Ethnologue: Languages of the World, Sixteenth edition. Dallas, Tex.: SIL International. Online version.
- ↑ Abbott, Miriam (1991). «Macushi». In: Derbyshire, Desmond C.; Pullum, Geoffrey K. Handbook of Amazonian Languages. 3. [S.l.]: Mouton de Gruyter. pp. 23–160
- ↑ Carla Maria Cunha (2004). «Um estudo de fonologia da língua Makuxi (karib): inter-relações das teorias fonológicas» (PDF)
Ligações externas[editar | editar código-fonte]
- Macushi appendix at Wiktionary by Guy Marco Snr
- «Colour words in Macushi» (PDF)
- The New Testament in the Macushi Language of Brazil (PDF). [S.l.: s.n.]
- Macushi - escrita - em Omniglot.com
- Macushi em Ethnologue
- Macushi em Native Languages
- Macushi em Survivalinternational
- Macushi em Ethnolingustica.Wfiles
- Vocabulário macuxi 1 - ABBOTT, Miriam (ILV); HODSDON, Cathy Ann e; J. Jijon y Caamaño (1940). Rio Rupununi (Guiana) e rios Cotingo e Surumu no Brasil.
- Vocabulário macuxi 2 - Schuller (1911)
.svg){kind=small}